Bucuresti, 1997
![]() |
|
Citiva copii de la Fundatia Sakura, jucind la "Bucharest Open - 1994" |
Cam tot in perioada aceea a anului 1997 s-au mai petrecut citeva lucruri.
Primul a fost ca s-a infiintat Federatia de Jocuri Logice, cuprinzind fostele federatii de Scrabble, Bridge si ... Go. Probabil ca trebuiau sa raspunda cumva maririlor de salariu pe care le capatasera si au cedat in fata insistentelor ministrului. Acum nu mai eram o federatie independenta.
La o vreme dupa aceea, Vali Urziceanu a abandonat postul de Instructor Sportiv; se pare ca afacerile incepusera sa-i mearga si nu mai avea chef sa se ocupe zilnic de mersul federatiei (il lasase insa acolo pe vechiul si bunul sau prieten, asa ca avea in continuare lucrurile sub control). In locul lui, Opris a angajat pe cineva din minister ...
Nimeni nu a stiut vreodata cine era doamna respectiva (asa auzisem, ca era vorba despre o doamna ... caci nimeni nu o vazuse de fapt) si nici pentru ce isi lua ea salariul (care mai era si foarte mare, datorita "vechimii"). Eu unul stiam prea bine ca, daca nu se ocupa de Go, instructorul sportiv nu avea efectiv ce sa faca in cadrul federatiei. Dinsa a stat insa vreo 4-5 ani si si-a luat linistita banii ... iar Opris, la fel de linistit a platit-o regulat din bugetul federatiei ... asa amarit cum era el.
In ceea ce ma priveste, criza sentimentala care ma cuprinsese in Franta, dupa Campionatul de la Marsilia trecuse dar ... framintarile si intrebarile acelea nu conteneau sa ma bintuie. Imi dadeam seama insa ca cel putin pentru moment nu aveam ce face. Pentru o schimbare ar fi fost nevoie de mai multi. Jucatorii nostri de Go erau insa prea putin interesati de ceea ce se intimpla la nivelul conducerii iar cei pe care-i interesau lucrurile astea aveau o reactie atit de slaba incit bineinteles ca nu puteau face nimic.
Un exemplu perfect al acetui fapt s-a petrecut cu ocazia unei adunari federale care a avut loc in primavara lui 1998, inaintea Congresului de la Mamaia.
Erau - ca intotdeauna in ultimii ani - foarte multi nemultumiti de fata ... Mai toti voiau sa il schimbam pe Opris dar opinia generala era ca sa-l lasam sa termine treaba cu organizarea Campionatului din vara ... si dupa concurs sa procedam la schimbarea lui. Stateam linga Cornel Burzo si Ben (Bela Nagy). Amindoi erau foarte nemultumiti de felul in care se tinea CIV-ul. Luasera cuvintul si protestasera vehement impotriva modului in care fusese tinut in ultimul timp (de catre Iulian Toma, care il preluase de la Luchi).
Acum ma oferisem eu sa preiau evaluarea jucatorilor; Toma evident, propusese sa-l tina el in continuare. S-a votat si, cei doi, prinsi de nu stiu ce discutie si cu ochii prin alta parte, au ridicat miinile in favoarea lui Toma. Ma uitam la ei siderat si i-am intrebat:
"- Voi stiti ce ati votat ?"
"- ... Pentru CIV"
"- Da, da' stiti pentru cine ati votat ca sa-l tina de acum incolo ?"
"- ????" ... erau mirati; nu stiau exact ...
"- Pai ati votat pentru Toma !"
"- Si ? ... se mirara ei in continuare ...
"- Pai nu stiati ca tot el l-a tinut si pina acum ?
Nu stiau ... si votasera absolut la intimplare ... Banuiesc ca cel putin jumatate dintre cei din sala nu aveau habar cine tinuse CIV-ul.
A cistigat Toma cu un mic avans ... si de atunci il tine tot el in pofida protestelor care nu au incetat niciodata.
Tot atunci, pentru ca mai multi semnalasem suspiciuni grave in ceea ce priveste folosirea banilor de la buget, s-a hotarit formarea unei comisii care sa cerceteze in actele federatiei cum sta situatia. Din comisie faceau parte Sorin Sora, Calin Susan si cu mine.
Am stabilit noi o zi in care sa mergem la federatie sa verificam dosarele. Opris ne-a primit punindu-ne pe masa citeva foi nesemnificative (in mod evident extrase dintr-un dosar), cu deconturi de pe la o parte dintre concursurile ultimului an de zile. Nici macar nu erau toate concursurile ... Am cerut dosarele dar pur si simplu a refuzat sa deschida usile dulapului in care acestea erau tinute si sa ne arate altceva decit cele citeva foi pe care ni le daduse.
Refuzul lui era ostentativ si chiar sfidator, exprimat cu atita obraznicie incit Sorin la un moment dat sarise sa il bata. E inutil probabil sa mai spun ca respectivul control a ramas fara nicio urmare ...
Oamenii aia faceau efectiv ce-i taia capul in federatie, fara nici cea mai mica jena ... si din pacate, concluzia mea nu putea fi decit una: pentru moment nu prea aveam ce le face. Asa erau regulamentele ... asa erau oamenii ...
Pentru a lăsa un comentariu este necesar să te autentifici.
Autentificare cu Google