UN REGULAMENT SIMPLIFICAT
Bucuresti, 1990
UN REGULAMENT SIMPLIFICAT
Cele trei variante principale de regulament existente în acest moment, cel chinezesc (folosit în China și Coreea), cel japonez (folosit în toata lumea) și cel al lui Ing Chang-Ki (folosit în competiții de GO computer), prezintă, toate, o serie de slăbiciuni, principalele fiind existența unor cazuri speciale, tranșate pe baza unor precedente și, poate mai important, necesitatea de a ști să joci GO în momentul în care înveți regulamentul GO-ului!...
Într-adevăr, paradoxul este numai aparent: o serie de prevederi de regulament se referă la concepte și situații care nu se pot deprinde la prima lectură, ci numai prin joc efectiv: teritoriu, grup viu, grup mort etc. După ce sunt definite, aceste concepte sunt folosite în reguli imediat ulterioare, ceea ce creează dificultăți serioase (De aceea, cărțile de inițiere încep prin a prezenta mini-partide comentate, disecând apoi regulă cu regulă prin exemple, și abia în final prezintă regulamentul în întregime, Deși, se spune, în cinci minute...).
Și totuși, se pot concepe regulamente simplificate ale GO-ului, care să nu altereze specificul jocului, să nu se refere la precedente speciale, să prevină continuarea infinită a jocului, să prevină remizele și să permită definirea simplă și neambiguă a finalului de partidă și a câștigătorului.
O propunere în acest sens este formulată de Norman J, Wildberger, în numărul din vara acestui an al Revistei Canadiene de GO.
Reiau acest regulament, cu adevărat remarcabil, pentru că el se poate dovedi util începătorilor în GO.
1. Definiții generale
GO-ul este un joc de două persoane. El folosește o tablă caroiată cu 19 linii orizontale și 19 linii verticale. Un jucător are 180 de piese albe, celălalt are 180 de piese negre, identice ca formă.
Intersecțiile liniilor orizontale cu cele verticale se numesc puncte. O partidă începe cu tabla goală și constă în plasarea de piese în puncte libere. Odată așezate pe tablă, piesele nu se mai mută, dar pot fi capturate, așa cum se va specifica mai jos.
O secvență de puncte, două câte două adiacente orizontal sau vertical, formează un drum. Se numește drum și un punct izolat. Un drum care trece numai prin puncte neocupate se numește drum liber.
Două piese de aceeași culoare sunt legate dacă exista un drum între ele trecând prin piese de culoarea celor două. O mulțime de piese de aceeași culoare se numește grup dacă toate sunt legate de o piesă oarecare din acea mulțime. Un punct liber adiacent orizontal sau vertical unei piese dintr-un grup se numește libertate a acelui grup.
2. Mutări
O plasare constă în așezarea unei piese de culoarea proprie într-un punct liber și ridicarea de pe tablă a tuturor grupurilor adverse care au devenit în acel moment lipsite de libertăți (dacă asemenea grupuri există).
O plasare este interzisă dacă în urma ei apare un grup de piese de aceeași culoare care este lipsită de libertăți („sinuciderea este interzisă”) sau dacă în urma ei apare o poziție identică (pe întreaga tablă) cu o poziție anterioară („ciclarea este interzisă”). Orice altă plasare este permisă.
O mutare este fie o plasare, fie o mutare pas. Jocul începe printr-o mutare a negrului, apoi jucătorii mută alternativ. Când ambii jucători spun pas, partida se încheie.
3. Numărarea punctelor
La sfârșitul partidei, orice punct ocupat de o piesa neagră se numește punct negru; orice punct liber la care se poate ajunge pe drum liber de la un grup negru, dar nu existx nici un drum liber de la un grup alb la acel punct se numește punct de teritoriu negru. Similar se definesc punctele albe și punctele de teritoriu alb.
Scorul negrului este suma numărului punctelor negre și a numărului punctelor de teritoriu negru. Scorul albului este suma numărului punctelor albe și a numărului punctelor de teritoriu alb plus komi (5,5). Jucătorul cu scorul superior câștigă partida.
De reținut că partida se încheie atunci când ambii jucători spun pas, fără referire la situația grupurilor de pe tablă în acel moment (piesele care pot fi capturate trebuie să fie capturate efectiv). În felul acesta, finalul este neambiguu, iar punctajul poate fi evaluat și de un calculator.
PS. Deocamdată în țara noastră, regulamentul oficial este cel redactat de Federația Internațională de GO (cel japonez deci), așa cum apare el în toate publicațiile românești de profil (inclusiv revista Rebus).
Problemă: în situația din diagramă, negrul joacă și capturează.
Răspuns: Negru C1, alb B2, n D3 și albul nu poate ataca din nici o parte.
Gheorghe Păun