XIV - CONCEPTE STRATEGICE

XIV - CONCEPTE STRATEGICE
O CARTE publicată în 1972 (republicată în 1974 și 1976 la Ishi Press, Tokyo, rod al colaborării dintre Y. Nagahara și R. Bozulich, poartă titlul ,,Strategic concepts of GO” și debutează cu fraza „Esența strategiei GO-ului, și, de fapt, esența GO-ului însuși, constă în opt concepte..”.
Lucrarea discută și exemplifică apoi pe larg aceste concepte, unele, cum vom vedea, de mare subtilitate. Aici nu vom face decât să ilustrăm pe scurt fiecare concept, spicuind din cartea amintită mai ales sfaturile strategice aferente, urmând ca cititorul, prin joc (și analizându-și, după terminarea lor, unele partide mai interesante), să contureze întreaga lor semnificație.

1. MIAI. Acest concept se referă la o pereche de puncte ale tablei care au o influentă similară într-o anumită situație și cu referire un anumit obiectiv, în sensul că dacă un jucător ocupă unui dintre ele, celălalt jucător îl poate ocupa pe celălalt, realizându-și obiectivul.
De exemplu, după alb 1 din diagrama D1, punctele "a" și "b" au devenit miai: daca negrul joacă în "a", albul realizează o formație viabilă în "b" și invers. La fel, în diagrama D2 punctele "a" și "b" sunt miai în raport cu intenția negrului de a-și lega cele două grupuri de piese.
După cum se constată, o situație miai este legată de o zona „caldă" a tablei, în care nu este totuși urgent să fie luate măsuri, „balanța” celor două puncte făcând oricând rezolvabilă slăbiciunea locală respectivă.
Evident, crearea unor asemenea perechi de puncte miai și prevenirea adversarului de a face același lucru reprezintă un obiectiv strategic permanent al unui jucător de GO (ca de altfel urmărirea tuturor celorlalte concepte strategice).

2. AJI. Aji se referă, de obicei, la o fisură, o slăbiciune într-o formație a unui jucător, un punct care ar trebui eventual întărit, fără a fi urgent acest lucru, dar care, în decursul jocului, poate să aibă implicații fatale pentru piesele apropiate (literal, „aji” înseamnă „gust”, „gust rău” dar și „gust bun"; de fapt, în GO se folosește uneori termenul aji și cu referire la poziții care „arata bine”, cu „gust bun”).
Esențial pentru conceptul aji este necesitatea studierii lui atente în vederea folosirii la momentul cel mai potrivit.
Încercarea de folosire prematură a fisurilor din formațiile adversarului poate duce la eliminarea fără profit a aji-ului (un proverb GO spune: „nu juca acolo unde adversarul e slab” ajutându-l astfel să se întărească).
Ignorarea fisurilor este la fel de neeficientă, în timpul jocului aji-ul putându-se pierde. Găsirea momentului potrivit pentru utilizarea cu maximum de efect a unei slăbiciuni aji este o treaptă de mare importanță în deprinderea strategiei GO-ului. La fel grija de a nu lăsa fisuri în formațiile proprii, puncte vulnerabile la care să ne gândim tot timpul, pentru a preveni exploatarea lor de către adversar.

Exemple: punctele 3 x 3, într-o partida cu handicap, sunt, toate, puncte aji; albul poate invada aici, consumând teritoriul de colț.
Dacă însă albul invadează prea devreme, atunci teritoriul format este derizoriu și, în schimb, negrul obține o formație foarte tare spre exterior. Dacă amână prea mult invazia, negrul se poate întări și șansele de supraviețuire în colț se pierd.
În diagrama D3, punctul "a" reprezintă o fisură în formația negrului. Acum ea nu poate fi exploatată, o piesă albă aici neavând șanse de supraviețuire (încercați!), dar dacă albul reușește să se apropie (în "b", de exemplu, atunci lucrurile se schimba, negrul trebuind neapărat să-și elimine fisura (și aji-ul). Adesea, o situație aji este legată de o situație miai (care ajută fie la eliminarea aji-ului, fie la exploatarea acestuia).

Despre celelalte concepte, în numerele viitoare.

CONCURS. Așa cum am anunțat mai demult, în aceasta lună începem un nou concurs de probleme de GO, desfășurat în trei etape (șase probleme în total).
Răspunsurile vor fi trimise toate odată, în același plic, înainte de 15 aprilie 1984 (data poștei). Rezolvările propuse vor primi separat note, iar primii patru rezolvitori în ordinea mediilor (eventual prin tragere la sorți, dacă media maximă va fi obținută de mai mulți) vor primi câte o copie a cărții „What’s your rating?” de N. Myamoto (The Ishi Press, Tokyo, 1974).
Problema 1. În situația din diagrama D4, albul joacă și capturează.
Problema 2. În situația din diagrama D5, albul joacă și capturează.

GHEORGHE PĂUN