Arenă? Artă? Sport?
Mamaia, 1998
Arenă? Artă? Sport?
Întâmplarea a făcut să-mi petrec concediul la mare tocmai în perioada în care, la Hotelul Parc clin Mamaia, se desfășura (pentru prima dată în România) Campionatul European de GO (jocul, nu Connex-ul). Tot întâmplarea a făcut ca televizorul din camera mea să fie nu numai alb-negru, ci și stricat, ceea ce m-a scos, fără voia mea, din vârtejul știrilor de ultimă oră. Vreme de două săptămâni nu am avut nici știri pro, nici actualități, nici observatori. Nici măcar jurnale meteo, cu excepția celor de la difuzoarele de pe plajă, care reluau din sfert în sfert de oră hit-ul „E vară iară / E soare-afară” și rugau insistent (și inutil) turiștii să stea la umbră între orele 12 și 16.
„Ce idioți, dragă! Păi noi cheltuim atâția bani aici fiindcă ne-a spus Gianina că e de venit la mare și ăștia vor să stăm la umbră, să râdă lumea de noi când ne întoarcem acasă", era, pe cearceafurile cetățenilor cu răni roșii pe piele, un comentariu la fel de frecvent ca rezumatele mai mult sau mai puțin talentate ale serialelor de la ora 4 (oră la care plaja se elibera semnificativ).
Pe scurt, în doar câteva ore petrecute pe plajă puteai vedea, e drept, cu o întârziere de jumătate de zi, tot programul săptămânii TV. Așa am aliat, de pildă, că „Bill Clinton a recunoscut" - „Ba nu Clinton, Monica a recunoscut". Ce anume, și cine a declarat, iar nu recunoscut, am aflat abia la întoarcerea în București, când, firește, am neintrat sub incidența hipnozei TV. După două săptămâni în care, în loc de Seinfeld de luni până joi, am consumat certuri zilnice cu chelnerii, fără discriminări de sex, vârstă sau zonă de proveniență, iată-mă înapoi în fața ecranului cu retrospective, IRA, bombe, Roata norocului și, ghinion, Ionel Stoica.
Mă reped la telecomandă curioasă să aflu cum se vede la televizor ceea ce văzusem pe viu la Mamaia - un eveniment notabil și din ce în ce mai rar în ultima vreme: un român campion european. După două săptămâni de concurs, românul Robert MATEESCU a câștigat locul I european la GO, un joc/sport al inteligenței, care a adus la Mamaia, între 28 iulie și 10 august, o adevărată invazie de japonezi, jucători profesioniști și amatori, și peste 350 de participanți din țările Europei. Am urmărit cu interes emisiunile sport ale PRO TV-ului, convinsă că promptitudinea reporterilor redacțiilor Pro (pe care îi admir îndeobște pentru rapiditatea surprinderii informației și pentru că au, de departe, între jurnaliștii sportivi, enunțurile cele mai corecte gramatical), nu va lăsa să treacă neobservat evenimentul. Spre surprinderea mea, însă, nici vorbă de român campion european, nici vorbă de campionat european organizat în România. Nu-i nimic, îmi spun, poate ProTV-ul nu vrea să facă publicitate indirectă firmei Hitachi, sponsorul oficial al competiției de GO, nu-i nimic, voi vedea totul la televiziunea națională. Mut pe programul 1 și de acolo mă întimpină, plin de el și suficient sieși, chipul zâmbitor al domnului Ionel Stoica (realizator nu de emisiune, ci de arenă artistică și sportivă) care, calm, pune tuturor invitaților săi, altminteri nevinovați, întrebarea profundă, vădind un real talent gazetăresc, „Ce planuri de viitor aveți? Oamenii răspund scurt, dl. Stoica se bucură îndelung, și timpul trece, trece încet și enervant, câte un telespectator cu nervii slabi, care nu poate să urmărească horror-ul sau împușcăturile de pe celelalte programe, sună și o întreabă pe domnișoara care a câștigat recent un concurs de frumusețe ce părere are despre zicala că femeile frumoase sunt proaste, domnișoara răspunde că așa este, Ilie Dumitrescu, spontan și simpatic ca întotdeauna, încearcă să o ajute, ea pare a gândi. într-un târziu spune că „nu are nici o legătură una cu alta", dl. Stoica răsuflă ușurat, mai face o glumă spontană pe care o pregătise dinainte, nimeni nu râde, dl. Stoica își repetă cuvintele, cineva schimbă vorba, urmează muzică populară „La mulți ani Marioara Murărescu”, apoi imediat Gabriel Cotabiță, un fragment, Direcția 5 îl anunță pe dl. Stoica - realizatorul că între Cotabiță și Măria Tănase nu prea e nici o legătură și uite așa ne apropiem de sfârșitul acestei emisiuni „de artă și sport, stimați telespectatori", într-o seară de week-end, Ionel se entuziasmează înduioșător și anunță cu bucurie că următoarea Arenă Artă Sport (dintr-un minim bun-simț, măcar numele emisiunii ar fi putut să aibă coerență) va fi transmisă pe 29 august de la Mamaia, unde sperăm ca Redacția Sport a Televiziunii Naționale să afle - poate de la recepția Hotelului Parc, unde stă Mădălina Manole - că în aceeași localitate a avut loc, pe teritoriul național, un campionat european câștigat de un român, eveniment pe care domnii gazetari naționali l-au considerat mai puțin important decât șueta adormită a d-lui Stoica despre... chiar așa, despre ce?
Să nu fim însă prea exigenți. Cum spuneam, GO-ul este un sport al inteligenței, ceea ce probabil îl exclude din câmpul de interes al sus-numitei redacții naționale sport, indiferent de naționalitatea campionului, pe care, măcar noi, îl felicităm.
Cipriana PETRE
Dilema – 08 1998